The sweetest moments

Posted on

M-am facut mare. Mi-am crescut niste muschi imaginari, iar acum sunt puternica, sunt neobosita in drumul meu inainte, cauza mea de a merge inainte. Este o cauza! Sunt mare si puternica si dura si nimic nu ma invinge pentru ca asa mi-am crescut muschii imaginari si scutul imaginar si armele imaginare.

Dar apoi vin noptile tacute. Nu ma intelege gresit, imi plac noptile tacute – asta le face speciale de fapt, tacerea. Linistea. Insa este atat de liniste incat ma pot auzi. Incat te pot auzi si pe tine. Am momente cand imi este dor de tine, desi mai rare decat alte dati. Am momente cand imi este dor de totul si poate mai mult de sine asa cum este pe langa tine. Intotdeauna egoismul! Dar cine are dreptul sa ma judece? Sa ma judece! La urma urmei, adevarul meu este ca nu exista un adevar absolut si chiar daca exista nimeni nu are dreptul sa il proclame. De la ce inaltime deasupra tuturor putem spune ca suntem toti la fel. Toti cu aceeasi conditie necesara, irevocabila si univoca (desi sunt situatii cand am putea pune sub semnul intrebarii ultima caracteristica): aceea de a fi om. Hommo sapiens sapiens…

Si totusi cu tine eram inger. Imi este dor sa fiu inger. Era ceva magic in zambetele noastre. Am cautat si motive – nu am gasit nimic. Am gasit doar momentele cand imi uscai parul sau ne plimbam prin magazine sau convingeam o doamna sa cumpere cartea cu Motanul Incaltat. Ce argument este acesta – Scufita Rosie?!?! Cine foloseste acest argument!? Si-apoi, ce argumente as putea gasi? Ce scuze as putea avea? Ca am facut dragoste? Ha! Da, ar putea fi, dar ceva imi spune ca raportul a fost invers. Cauzalitatea s-a desfasurat in sens opus.

Si atunci sunt condamnata la aceasta lipsa a motivelor, care este mai proasta decat aceea a prezentei motivelor. Atunci este vindecabil, dar asa, trebuie sa revolutionez medicina sufletului meu ca sa ma pot videca. Chiar si asa, totul ramane sub semnul intrebarii. Chiar fiind puternica, chiar si cu muschii mei imaginari. Imi raman aceste momente mici, metastazate in tot corpul.

Iar tu…

Tu nu ai nici cea mai mica putere sa ma ajuti.

Wasn’t quite curious

Posted on

But the title seemed funny! And it is! Warm hug…

Libertate

Posted on

Libertatea nu merita daca nu include libertatea de a face greseli.

Credinta

Posted on

Recent m-am apucat sa il citesc pe Puric din simpla curiozitate. L-am auzit odata la televizor, mi s-a parut ca abureste elevat si inteligent si am zis sa vad ce mesaj vrea sa transmita. Asa ca, dupa primlele 30 si ceva de pagini m-am apucat de Mizerabilii – oricum vroiam sa o trec in check list pana sa plec. Rezultatul a fost poate de asteptat, insa l-am primit cu o bucurie nemaipomenita, dat fiind ca de mult nu am mai citit o carte pe care sa nu o pot lasa jos. Si-apoi, dincolo de modul de a povesti, primele pagini, acelea “plictisitoare”, in care descria viata monseniorului Bienvenu, au alungat ploaia. M-am lasat frapata (poate intentinat!) de diferentele dintre aroganta credintei lui Puric (care vorbeste despre el la persoana a treia?!?! Hm…si apoi ii blameaza pe cei care judeca imaginea lui Dan Puric in loc sa accepte mesajul – nu cumva a ajuns la acea multumire de sine prin iluzii?) si simplitatea credintei monseniorului. De multe ori am visat la aceasta simplitate ca la o Fata Morgana la care nu pot ajunge sau de care nu pot da dovada, dar o plasez pe un piedestal inconjurata de o aura de beatitudine. Viata lineara, simpla si fara temeri. Gesturi pornite din interior si nepovestite nimanui.

Uneori, si doar povestile sunt ca o lumina prin crapatura usii.

Mom

Posted on

I just love my mom! Don’t you dare to do otherwise!

It does not exist

Posted on

“Antibiotics are commonly used in gynecology to restore altered flora or treat various infections. The ideal antibiotic is one that exhibits almost complete bioavailability from either oral or parenteral administration, acts promptly to eradicate a diverse variety of aerobic and anaerobic bacteria, fails to induce bacterial resistance, and is nontoxic, nonsenzitizing, inexpensive and easily produced. It does not exist. Despite this, there are many effective antibiotics available for the treatment of gynecologic infection”

Este doar un citat dintr-un mare tratat de ginecologie. Si daca ei spun asta, atunci noi ce facem?

Ne descurcam cu ce putem!

Doctor

Posted on

Tocmai am citit o postare de doctorita despre motivele pentru care trebuie sa iesi cu o doctorita. Pentru ca in ultima vreme, nu mai pot privi nimic in serios, motivele mi s-au parut…not fun! Daaaar vorbea ceva despre viata de medic rezident si parca a deschis acel spirit boem din mine. A fost, sa ii spunem, acea sclipire de moment in care toate mizeriile pe care le-am vazut nu au mai contat si a ramas doar acele motive pentru care e tare sa fii medic.

Cunosti lucruri dincolo de puterea de intelegere a oamenilor. Vezi ceea ce ei nu pot vedea si stii incotro sa mergi. Este ca si cum ai fi un mic zeu, iar pacientul tocmai a venit pe Muntele Olympus.

Esti ca un magician! Pentru ca de cate ori nu auzim “nu stiu ce mi-a facut, dar mi-a facut bine”, nu mai conteaza daca ai alergat pe coridoarele spitalului ca sa obtii un tratament sau ai avut insomnii gandindu-te la evolutia pacientului, tu pur si simplu ai aparut in cadru si ceva s-a schimbat.

Dai viata. Ca rezident obstetrician nu ma pot abtine sa nu o spun. Este…Doamne, cum sa descriu sentimentul? Atunci cand dai viata, te umpli de viata, iar acest lucru nu se poate descrie.

Esti puternic. Esti puternic in fata oboselii, a umilintelor celor mai mari, a frustrarilor, insa esti puternic si in fata celor care trebuie sa ti se supuna. Ai puterea cunoasterii si a statutului, iar daca esti cu adevarat bun, aceasta este o putere de necontestat; este genul de putere care l-ar putea supune chiar si pe Putin.

Esti un artist. Pentru ca aici trebuie sa fii inventiv cu tratamentele si pentru ca nu exista “ca la carte”. Pentru ca “nu exista boli, exista bolnavi”. Totul trebuie particularizat, sitatiile de criza iti pun talentul la incercare si TREBUIE sa mergi pana la capat, aici nu poti renunta la mijlocul drumului pentru ca este prea greu.

Esti un fel de Iron Man organic! Genius, billionaire, playboy, philanthropist. Ok, poate nu chiar toate acestea, dar esti multitask, ai investit MULT in ceea ce esti acum si poti sa salvezi sau sa distrugi. Alegi sa salvezi pentru ca este cel mai bun lucru pe care il poti face.

Poti calatori in toata lumea. Nu vorbesc despre fenomenul de migratie a medicilor, ci de faptul ca suntem universali – ne putem descurca oriunde in aceasta lume.

Cam acestea ar fi ideile de moment, dar momentan sunt suficiente.