Sunt

“Te vreau…” Si se astepta la un zambet de acceptare. Sa fiu a lui macar pentru cateva momente.

Rad in sinea mea, ma uit afara, la Oras, la zapada, la oameni, masini si cladiri si zambesc. Ma simt lifera. Fericita? Da, desi este un termen tabu, ca si cum Fericirea traita moment cu moment ar fi o utopie. Si rad in sinea mea din nou, ma uit la toata aceasta concentrare pe “a avea”…sa te am, sa am, vreau, al meu, palpabil in mainile mele, sa am, sa am, sa am…

Totul, absolut totul, de la masini pana la iubire, ne-a fost educat in spiritul posesivitatii. Ca si cum nimic pe lumea asta nu ar putea fi liber, nu poti fi liber, esti mereu al cuiva, al unei familii, al unei religii, al unei iubiri. Iar spiritele noastre sunt acei mici elefantei legati in lanturi prea puternice pentru ei si care atunci cand cresc nu le mai rup din cauza credintei ca nu pot face asta. Mici colivii construite de oameni mici care nu vad altceva decat mici colivii. Faci ceea ce stii – este pur uman.

Si printr-o minune scapi. Te eliberezi de tot ceea ce ai si te gandesti sa devii. Nu fi prost, nu inseamna ca dai totul saracilor si adopti viata de pustnic, stii bine ca nu ma refer la asta. Ma refer la faptul ca “Sunt”. Dupa chipul si asemanarea Domnului, creata din impuls Divin, eu sunt! Si apoi totul devine atat de simplu, pot rade in sinea mea si ma pot bucura de zapada. Am scapat de nevroza? Nu stiu, sunt in continuare doar o mica fata.

Se simte bine, atat de bine, atunci cand esti liber. Din interior, sa poti zbura, sa poti iubi si sa poti rade. Toate contururile din jurul meu se modifica, toti oamenii, toata zbaterea lor. Da, “zbaterea” este termenul perfect, zbaterea unor pestisori sa invete sa respire pentru ca au auzit ca aerul este mai bogat decat apa si pamantul mai palpabil.

Rad in sinea mea, ma uit afara, la Oras, la acesti mici omuleti, eu acum am devenit o plantuta verde care poate creste, asa ca nu mai sunt ca ei. Rad de incercarea lor de a avea alti oameni, suferinta lor ca nu au masini, telefoane si case mai mari, lupta lor pentru mai mult si uitarea de sine.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s